Ion Marin Almăjan: „Bolnavului de la Trianon i-au sporit speranţele“

„…Sindromul Trianonului este presiunea asupra nervilor şi sufletelor care defineşte existenţa maghiarimii de peste 70 de ani, consecinţa nedreptăţii îngrozitoare săvârşite de marile puteri…” ( Text aparţinând lui Süto Andras, preluat de scriitorul Radu Theodoru în volumul „Urmaşii lui Attila”. Din aceeaşi carte reproducem cuvintele lui Csöri Sandor, fost(poate şi actual?!) preşedinte al Uniunii Mondiale a Maghiarilor:” Acum 75 de ani istoria, prin efracţie, a schimbat viaţa , lumina soarelui, bătaia vântului, transformând totul în decădere şi pustiu”. Asemenea jelanii au bântuit, imediat după Tratatul de la Trianon, şi bântuie şi astăzi, cu furie greu de imaginat,pentru statutul nostru de membri ai casei comune europene, de o parte importantă a intelectualităţii maghiare din România. Sentimentul nu este resimţit doar de bătrânii unguri, cei ce au fost martori maturi sau juvenili ai actului reparator făcut de 17 ţări semnatare ale Tratatului de la Paris, ci şi de cei ce au fost părtaşi la holocaustul săvârşit de trupele horthyste, ba chiar şi de reprezentanţi ai populaţiei civile, împotriva locuitorilor români din Ardealul cedat Ungariei prin Diktatul de la Viena. >>>>>
Postat in opinii. Comentarii oprite
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.